Vehiculele autonome ar putea îmbunătăți substanțial calitatea și eficiența transportului public în Germania dacă ar fi utilizate ca parte a unui sistem centrat pe transportul feroviar, potrivit unui nou studiu comandat de DB Regio. Analiza modelează scenarii la nivel național pentru 2045 și concluzionează că automatizarea oferă cele mai mari beneficii atunci când consolidează rețelele de trenuri și autobuze, rather than operating as a stand-alone service.
Studiul constată un impact limitat în cazul în care autonomia este utilizată numai pentru automatizarea serviciilor de transport cu autobuzul existente sau pentru extinderea flotelor de robotaxiuri operate de sectorul privat. În aceste cazuri, îmbunătățirile în ceea ce privește accesibilitatea și durata călătoriilor rămân marginale, în timp ce traficul rutier urban ar putea crește semnificativ. În schimb, cel mai mare beneficiu la nivel de sistem se obține atunci când navetele autonome sunt integrate în transportul public și utilizate în principal ca mijloace de transport secundare către coridoarele feroviare și de autobuz modernizate.
În acest scenariu, navetele autonome deservesc zone cu distanțe scurte și densitate redusă, conectând pasagerii fie direct la destinații, fie la servicii feroviare de mare capacitate. Transportul feroviar rămâne coloana vertebrală a rețelei, cu rute de autobuz optimizate și linii autonome care extind acoperirea sa în zonele suburbane și rurale.
Cu aproximativ un milion de autobuze și microbuze autonome în funcțiune la nivel național, timpul mediu de așteptare ar putea scădea la aproximativ cinci minute în zonele metropolitane și la 13 minute în regiunile rurale. Aceasta ar reprezenta o reducere de până la 50% față de nivelurile actuale din afara centrelor urbane. Durata călătoriilor s-ar apropia de cea a mașinilor private și, în unele coridoare metropolitane, ar putea fi mai scurtă.
Schimbarea modelată a calității serviciilor ar avea un impact semnificativ asupra repartizării modale. Ponderea transportului public în performanța totală a transportului s-ar dubla, ajungând la aproximativ 35 %, impulsionată în principal de creșterea numărului de pasageri feroviari, susținută de îmbunătățirea conexiunilor de prim și ultim kilometru.
Pentru sistemul de transport în ansamblu, studiul prevede o reducere a congestiei rutiere de până la 11 % în orașe și regiuni metropolitane. În același timp, subvențiile publice pentru transportul public ar putea scădea cu aproximativ 20 %, în ciuda unui volum global mai mare al serviciilor, datorită creșterii eficienței și a veniturilor din tarife. Foștii utilizatori de autoturisme care trec la transportul public ar putea economisi în medie 170 EUR pe lună.
Studiul a fost realizat cu contribuții din partea ioki, Institutul de Tehnologie din Karlsruhe (KIT), Centrul Aerospatial German (DLR) și Prognos. Acesta subliniază faptul că tehnologia autonomă nu generează singură schimbări structurale, ci că integrarea acesteia într-un model de transport public feroviar este esențială pentru obținerea unor efecte măsurabile asupra capacității, accesibilității și volumului traficului.
