Comunitatea Societăților Europene de Căi Ferate și Infrastructură (CER) a publicat o serie de propuneri menite să abordeze provocările persistente din cadrul operațiunilor feroviare transfrontaliere în UE și în țările învecinate.
Scopul acordurilor transfrontaliere
Acordurile transfrontaliere sunt esențiale pentru asigurarea continuității operaționale în traficul feroviar internațional, permițând vehiculelor și mecanicilor de locomotivă să tranziteze statele învecinate fără autorizație națională completă. Aceste acorduri pot autoriza accesul la infrastructura străină din apropiere, reducând costurile și sarcina administrativă.
Deși au existat sub diferite forme înainte de adoptarea legislației la nivelul UE, cel de-al patrulea pachet feroviar a transferat supravegherea acestora de la administratorii de infrastructură (GI) la autoritățile naționale de siguranță (ANS). Cu toate acestea, procesul rămâne inconsecvent în toate statele membre.
Principalele propuneri ale CER
1.Acorduri transparente și standardizate
- ERA ar trebui să se asigure că există acorduri pentru fiecare secțiune de frontieră și să publice cerințe clare pentru întreprinderile feroviare (EF), care nu se limitează la autorizarea vehiculelor.
- O structură europeană uniformă pentru aceste acorduri ar trebui să fie definită și utilizată de toate ANS-urile.
- Acordurile ar trebui să fie publicate în limbile oficiale ale ambelor țări limitrofe.
2.Autorizarea vehiculului pentru utilizarea la frontieră
- CER propune ca autorizația să fie limitată la stațiile de frontieră, în loc să se solicite o autorizație completă pentru întreaga rețea a țării vecine.
- ERA ar trebui să fie împuternicită să elibereze direct astfel de autorizații de frontieră, la alegerea solicitantului.
- Termenele pentru deciziile de autorizare ar trebui armonizate în întreaga UE (maximum o lună pentru verificarea exhaustivității, patru luni pentru decizie).
3.Certificate unice de siguranță (SSC)
- SSC-urile ar trebui să permită în mod automat operarea până la stațiile desemnate peste graniță, dacă solicitantul indică acest lucru în cererea sa.
- ERA ar trebui să emită orientări obligatorii pentru a asigura coerența practicilor ANS privind accesul la frontieră.
4.Regimuri de comunicare
- Pentru operațiunile transfrontaliere de scurtă durată, ar trebui menținute derogările de la cerințele lingvistice complete. Personalul din stațiile de frontieră poate continua să utilizeze limba mecanicului, așa cum permite deja Directiva mecanicilor de locomotivă (TDD).
5.Modificări ale infrastructurii și ale stațiilor
- Modificările de infrastructură (de exemplu, stații sau triaje noi) trebuie să fie anticipate și incluse în acordurile actualizate pentru a evita întreruperile operaționale.
Exemple de provocări legate de secțiunile de frontieră
- Elveția-Italia (Domodossola-Brig): O secțiune de 30 km în interiorul Italiei funcționează conform regulilor și semnalizării elvețiene. Vehiculele autorizate în Elveția pot utiliza această secțiune fără aprobarea italiană completă, ceea ce permite schimbarea flexibilă a locomotivelor și a echipajelor la Domodossola.
- Franța-Italia (Ventimiglia-Parco Esterno): Ca urmare a relocării unui triaj de 800 m și a noii implementări ETCS, locomotivele necesită acum autorizație la nivel național în Italia, chiar dacă mediul tehnic este neschimbat. CER solicită actualizarea acordului existent pentru a reflecta această schimbare.
- Germania-Polonia/Republica Cehă: Locomotivele de marfă au fost blocate la intrarea în stațiile de frontieră din apropiere din cauza lipsei ETCS, în ciuda compatibilității tehnice. Fără acorduri actualizate, a fost necesară o autorizație națională completă, ceea ce a dus la anularea planului de servicii.
- Germania-Belgia (Aachen-Hammerbrücke): Curentul și semnalizarea belgiene se extind în Germania, permițând materialului rulant belgian să ajungă la Aachen fără a necesita trenuri cu mai multe sisteme. Acest lucru este evidențiat ca un exemplu funcțional de integrare flexibilă a infrastructurii.
CER subliniază faptul că armonizarea și revitalizarea acordurilor transfrontaliere reprezintă un pas esențial către crearea unui spațiu feroviar unic european cu adevărat interoperabil. Aceasta îndeamnă Comisia Europeană, ERA și ANS-urile să acorde prioritate transparenței, flexibilității operaționale și coerenței de reglementare în cadrul acestor acorduri.
