Inițiativa vizează reducerea duratei călătoriilor pe numeroase rute transfrontaliere, susținută de investițiile planificate în infrastructură și de ajustările de reglementare care afectează operatorii feroviari, administratorii de infrastructură și statele membre.
Un plan bazat pe TEN-T
Planul, bazat pe regulamentul TEN-T actualizat în 2024, propune o rețea care să conecteze toate capitalele UE și centrele urbane majore cu linii de cale ferată proiectate pentru viteze de peste 200 km/h și, în unele coridoare, de peste 250 km/h, acolo unde este viabil. Printre exemplele-cheie se numără ruta Berlin-Copenhaga, care ar urma să fie redusă de la șapte la patru ore până în 2030, și conexiunea Sofia-Atena, care ar urma să funcționeze în mai puțin de șase ore până în 2035.
Decizii obligatorii privind implementarea coridorului până în 2027
Pentru a asigura livrarea până în 2040, Comisia intenționează să stabilească decizii obligatorii de implementare a coridoarelor până în 2027. Aceste decizii vor defini termenele pentru eliminarea blocajelor de infrastructură și vor desemna tronsoanele care urmează să fie construite pentru funcționarea la viteze foarte mari. Proiectele de construcție și modernizare sunt aliniate la standardele de reziliență și neutralitate climatică. Impactul asupra mediului, emisiile pe durata ciclului de viață și măsurile de adaptare la schimbările climatice vor fi integrate în planificarea viitoare a infrastructurii feroviare.
Extinderea completă a rețelei la aproape 550 de miliarde EUR
O strategie specifică de finanțare a UE este așteptată să fie lansată până la sfârșitul anului 2025. Comisia estimează costul finalizării rețelei TEN-T de mare viteză la 345 de miliarde EUR, iar extinderea completă a rețelei dincolo de TEN-T va costa până la 546 de miliarde EUR. Conform evaluărilor externe, randamentul societal al extinderii complete ar putea depăși 750 de miliarde EUR. Cadrul de finanțare include subvenții UE, cofinanțare națională și investiții private, cu accent pe noi instrumente financiare și modele public-privat, cum ar fi baza reglementată de active (RAB) sau sistemele de leasing.
Piața second-hand pentru disponibilitatea materialului rulant
Disponibilitatea materialului rulant este abordată prin măsuri de creare a unei piețe a second-hand și de interzicere a casării trenurilor de mare viteză utilizabile. Comisia intenționează, de asemenea, să revizuiască normele de certificare a mecanicilor de locomotivă în 2026, cu scopul de a simplifica operațiunile transfrontaliere ale echipajelor. Această revizuire va fi însoțită de adoptarea unui nou plan de implementare a ERTMS și de standarde armonizate pentru trenurile de mare viteză.
Intrarea de noi operatori
Pentru a îmbunătăți condițiile de piață, planul abordează barierele la intrarea pe piață pentru noii operatori. Comisia va propune modificări în 2026 pentru a permite un acces mai bun la sistemele de ticketing și pentru a consolida drepturile pasagerilor în cazul călătoriilor care implică mai mulți operatori. Taxele de acces la calea ferată și accesul la infrastructura de servicii sunt, de asemenea, în curs de revizuire. Administratorii de infrastructură vor fi obligați să coordoneze ofertele de capacitate pe rutele transfrontaliere pe distanțe lungi, iar un tablou de bord va urmări punerea în aplicare a planului începând cu 2026.
ERTMS și sistemul uniform de semnalizare pe liniile de mare viteză
Modernizările operaționale sunt, de asemenea, parte a planului. Se preconizează o evoluție către standardizare și automatizare digitală, cu accent pe implementarea ERTMS ca sistem uniform de semnalizare pe toate liniile de mare viteză. Acest lucru este menit să reducă fragmentarea tehnică și să scurteze termenele de aprobare pentru noile garnituri de tren.
Mobilitatea militară este, de asemenea, un factor
Propunerea Comisiei include înființarea de mese rotunde ale părților interesate pe anumite rute transfrontaliere și monitorizarea progreselor prin intermediul unor mecanisme de guvernanță nou create. Mobilitatea militară este, de asemenea, inclusă în agenda privind infrastructura, modernizările urmând să beneficieze logisticii cu dublă utilizare și circulației mărfurilor, alături de traficul civil de pasageri.
Reduceri semnificative ale timpului de călătorie
Durata călătoriilor cu trenul între marile orașe ar urma să fie redusă la jumătate pe mai multe coridoare. Conform estimărilor din hărțile și tabelele de date anexate, călătoria Paris-Madrid ar putea fi redusă la 6 ore, în timp ce Lisabona-Madrid va scădea la 3 ore. Bruxelles-Berlin este estimat la 5h30, iar Praga-Viena la 2h30. Călătorii precum Atena-Sofia (în prezent 13h40) ar urma să dureze 6 ore până în 2040.
Comisia Europeană intenționează să finalizeze strategia sa de finanțare în 2026, ca parte a unei inițiative mai ample "High-Speed Rail Deal" cu statele membre și investitorii. Se așteaptă ca sectorul feroviar, proprietarii de infrastructură și guvernele regionale să participe la un efort coordonat pentru a realiza rețeaua preconizată în următorii 15 ani.
