România pregătește un coridor feroviar de mare viteză de 781,9 km între Constanța și granița cu Ungaria, cu cheltuieli de capital estimate la 14,93 miliarde de euro, potrivit unui studiu de fezabilitate finalizat în decembrie 2025 și prezentat de Profit.ro.
Traseul propus se întinde pe ruta Constanța – București – Brașov – Sighișoara (Vânători) – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – granița cu Ungaria, făcând legătura cu rețeaua magnevelor de mare viteză planificată în Ungaria și făcând parte din rețeaua centrală TEN-T. Costurile medii de investiție sunt estimate la aproximativ 19 milioane de euro pe kilometru.
Scenariul hibrid prevede modernizarea liniilor existente pentru viteze de 160–200 km/h și construirea unei noi infrastructuri pentru o viteză de 200–250 km/h. Tronsoanele montane, precum Câmpina–Predeal–Brașov, ar putea utiliza trasee combinate de mare viteză și convenționale, inclusiv tunelul Predeal planificat, pentru care a fost aprobată documentația tehnică și economică.
Implementarea este structurată pe etape. Prima etapă vizează tronsonul București–Câmpina, cu o nouă linie cu două linii de cale ferată pentru viteze de 250 km/h, putând include și modernizarea tronsonului Câmpina–Brașov pentru viteze de 200 km/h. Se preconizează că în 2026 va fi lansată o licitație pentru lucrările de pe tronsonul Predeal–Brașov, inclusiv tunelul Predeal, proiectat pentru viteze de 200 km/h.
Etapa a doua prevede o nouă linie cu două linii de cale ferată, cu o viteză de 250 km/h, între Brașov și Cluj-Napoca, via Târgu Mureș. Etapa a treia acoperă tronsonul Cluj-Napoca–Oradea via Zalău, tot sub forma unei noi linii cu o viteză de 250 km/h. Faza a patra include modernizări pentru viteze de 200 km/h între București și Fetești și o nouă linie cu două linii de cale ferată, cu o viteză de 250 km/h, de la Fetești la Constanța.
Studiul strategic a fost elaborat de consorțiul internațional Atkins Réalis în cadrul unui contract cu durata de opt luni, care a început în octombrie 2024. Studiul a evaluat cerințele tehnice, de investiții și operaționale, fezabilitatea economică și financiară, precum și măsurile instituționale necesare pentru implementare. Acesta recomandă livrarea în etape, implementarea ERTMS/ETCS Nivel 2 și finanțarea multianuală pe termen lung după 2027 prin fonduri europene, bugetul de stat și, eventual, parteneriate public-privat.
